- caraul
- см. <
>
Беларуска (лацінка)-рускі слоўнік і слоўнік беларускай кірыліцы.
caraul
Смотреть что такое "caraul" в других словарях:
caraul — caraúl ( li), s.m. – 1. Santinelă, gardă. – 2. Paznic de noapte. – 3. (înv.) Pedeapsă şcolară care consta în a obliga un elev să stea în picioare, într un colţ al clasei. – var. caraulă, s.f. Mr. cărăule, megl. cărăul. tc. karaul (Roesler 595;… … Dicționar Român
caraulă — CARAÚLĂ, caraule, s.f. 1. Pază, gardă, strajă. 2. Om care face de pază; santinelă, caraulaş. – Din bg. karaul, ngr. karaúli. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 CARAÚLĂ s. v. gardă, pază, santinelă, strajă, veghe. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
